Recordul unui imens cabinet de curiozitati

In prima zi te vei intreba, care este legatura intre un Muzeu al Recordurilor, un architect (Ion Chirescu) si….un tirbuson. Imensa colectie de tirbusoane ilustreaza o pagina din istoria vinului si a manierelor sale de servire, in modul designului tehnic – indemanarea intre sfredelire, imbuteliere si imbracarea acestei functii in varii expresii ornamentale de la alegorii mitologice sau simple antropomorfisme si zoomorfisme facand din acest obiect un fetis artistic.

A doua zi aici, la Muzeul Recordurilor Romanesti, stupoare: in vitrinele sale la un alt etaj, te intalnesti cu o gigantica colectie in toata plenitudinea reala a aparatelor optice tocmai de la intruparea lanternei magice si jucaria Kinetoskopului pana la aparatura fotografica ulterioara inventata si brevetata intr-o parte sau alta a lumii timp de vreo 150 de ani: primele aparate foto cu placi de sticla si burduf și aparatura de studio fotografic, de fotografie aeriana si pentru topografie.

Tot aici se regasesc si primele telefoane si statii de telefonie, cele mai neobisnuite masini de scris, precum si gramofoane, fonografe, cutii muzicale si altele.

Lumina, sunetul si captarea lor fac ratiunea de a fi a tot ce este adunat aici intr-o simfonie tehnica si tactila ce traverseaza corporalitatea lor miniona sau masiva.

In a treia zi, am vazut colectia de fiare de calcat. Desi fiarele de calcat functionau la un moment dat pe acelasi principiu: recipientul cu talpa incalzit fie cu nisip sau carbuni, cu aburi sau cu gaz, intr-un fel ii gandeau forma unii europeni, precum germanii sau francezii si in alt fel scandinavii.

Nu te vei intalni aici cu un singur specimen de obiect exemplar pentru generatia sa tehnica precum intr-un muzeu clasic, ci cu tot ce s-a putut colectiona in sensul varietatii respective, un “record” de colectii oficial si un mare beneficiu de studiu vizual pentru relatia bogata dintre imaginar si functie, in istoria designului de obiect ce acopera conceptele primordiale, dar si cele doua mari revolutii industriale ale modernitatii: de la  primele forme ale mecanicii, pana la Edison si posteritatea sa. Un loc unic in peisajul muzeistic pentru a fi  provocat vocatia dintai de la care a plecat evolutia domeniului: “cabinetul de curiozitati”…